Un tezaur de o valoare inestimabilă, descoperit pe teritoriul județului Botoșani în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost pierdut pentru totdeauna. Acesta a fost preluat și transportat în muzeele din Rusia, lăsând românilor doar câteva fotografii care surprind o parte din obiectele descoperite, potrivit relatărilor din publicația Adevărul pe care le regasiți mai jos.
În satul Alba, comuna Hudești, județul Botoșani, a fost găsit acum aproape două secole unul dintre cele mai spectaculoase tezaure descoperite pe teritoriul actual al României. Acesta pare să fi fost inventarul unui mormânt ostrogotic din epoca migrațiilor, conform tradiției locale. Mormântul conținea numeroase obiecte din aur și pietre prețioase, constituind o comoară ce avea să fie definitiv pierdută pentru români.
Legenda „Mormântului Crăiesei” și o comoară pierdută
Satul Alba, situat la circa 60 de kilometri de municipiul Botoșani, se află în nordul extrem al României, aproape de granița cu Ucraina. Acest cătun se întinde într-o vale înconjurată de coline și păduri dense, o zonă marcată de o bogată istorie, de la civilizațiile preistorice ale agriculturii până la invaziile medievale ale tătarilor. Pe aceste meleaguri, de-a lungul secolelor, s-au perindat numeroase popoare, lăsând în urmă fortificații, morminte și o multitudine de legende.
Una dintre aceste povești este cea a calului alb, care a dat și numele satului Alba. Legenda spune că acest cal vrăjit aparținea unei crăiese din alte timpuri, al cărei mormânt s-ar fi aflat într-un tumul uriaș, nu departe de pădure și de un iaz. Localnicii îl numesc „Mormântul Crăiesei” și cred că spiritele bântuie în continuare acel loc. Oamenii au transmis din generație în generație povești despre comoara mormântului, dar și despre blestemele care o înconjoară. O altă variantă a legendei menționează că această crăiasă, o femeie de o frumusețe răpitoare, cu păr roșcat, a încercat să traverseze iazul călare pe calul său alb, dar s-a înecat, iar spiritul său continuă să vegheze asupra locului.
Tezaurul descoperit și capturat de ruși
Profesorul pensionar Gheorghe Apătăchioaei din Hudești, pasionat de istoria locală, confirmă că „Mormântul Crăiesei” este o descoperire reală. Este un tumul care datează din epoca migrațiilor, cel mai probabil de la sfârșitul secolului al IV-lea, perioadă marcată de invaziile hunice. Mormântul a fost descoperit în secolul al XIX-lea după ce doi copii din sat au găsit un artefact valoros. În jurul anului 1830, în urma unei furtuni, un copac smuls din rădăcini a scos la iveală un vas strălucitor de aur. Copiii l-au vândut unui negustor evreu din Darabani, dar vestea descoperirii a ajuns la urechile unui boier din neamul Balș, care și-a dat seama de valoarea obiectului.
Imediat, boierii locali au început să revendice movila în care fusese găsit vasul, însă informația a ajuns și la guvernatorul rus de la Iași. Moldova, aflată sub protectorat rusesc după 1829, a intrat sub atenția autorităților țariste, care au trimis o echipă să cerceteze tumulul. Acolo au descoperit scheletul unui războinic cu păr lung și roșcat, îngropat alături de calul său. Inițial, s-a crezut că este un războinic de stepă, dar analiza ulterioară a relevat faptul că era o femeie, ceea ce a condus la denumirea de „Mormântul Crăiesei”.
O căpetenie ostrogotă și un tezaur dispărut
Studiile ulterioare au demonstrat că defuncta era o prințesă ostrogotă, o conducătoare de triburi care fugise din calea invaziei hunice. Ea fusese înmormântată cu arme și podoabe, iar inventarul funerar era impresionant: vase din aur, bijuterii, coifuri din fier și aur. Unul dintre coifuri, realizat din aur, indica rangul său înalt.
„Este o căpetenie ostrogotă care s-a refugiat în urma invaziei hunice din jurul anului 370 d.Hr. A fost probabil urmărită, s-a luptat și a pierit în acea zonă. Mormântul său a fost marcat prin acest tumul, iar inventarul era extraordinar”, explică Gheorghe Apătăchioaei.
Despre această descoperire au scris și istorici ai vremii, printre care Désiré Raoul Rochette. Întregul tezaur descoperit în mormânt a fost însă transportat în Rusia și, conform surselor locale, a fost împărțit între mai multe muzee. Hudeștenii au primit doar câteva fotografii cu artefactele, care au fost expuse pentru o perioadă la Primăria din Hudești. Printre acestea, se numărau imagini ale coifului și altor podoabe descoperite în tumulul de la Alba. Se spune că scheletul prințesei și calului său ar putea fi încă acolo, însă niciodată nu au fost efectuate cercetări moderne care să confirme această teorie.
