Data de 4 februarie a marcat nașterea lui Octav Băncilă, unul dintre cei mai importanți pictori români ai realismului social, supranumit „Pictorul răscoalelor de la 1907”. Născut în 1872, la Botoșani – deși unele surse indică localitatea Corni ca loc al nașterii – Băncilă a surprins în operele sale suferința țăranilor, mizeria proletariatului și nedreptățile sociale ale epocii sale.
Copilăria și educația
Octav Băncilă s-a născut într-o familie modestă și a rămas orfan de tată la vârsta de 4 ani, fiind crescut de mama sa, Profira Băncilă, alături de cei șapte frați. Una dintre surorile sale mai mari, Sofia Nădejde, a devenit o cunoscută scriitoare și militantă feministă, având o influență majoră asupra viziunii sale sociale.
A urmat școala primară și primele două clase la Liceul „Ștefan cel Mare” din Botoșani, însă, datorită talentului său artistic, a fost îndrumat către Școala de Arte Frumoase din Iași, unde a studiat sub îndrumarea profesorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare.
Între 1894–1898, și-a continuat studiile la Academia de Arte Frumoase din München, Germania, unde a lucrat în atelierele pictorilor Haschbe și Lenbach. Experiența sa germană l-a ajutat să își definitiveze tehnica, fiind influențat de realismul și naturalismul occidental. După finalizarea studiilor, a călătorit în Italia, unde a studiat capodoperele Renașterii italiene, îmbogățindu-și stilul artistic.
Întoarcerea în țară și începuturile carierei
În 1898, Octav Băncilă s-a întors în România, stabilindu-se la Iași, unde a devenit activ în viața artistică și culturală. În 1900, a organizat prima expoziție personală la Teatrul Național din Iași, urmată de o alta în 1901.
În această perioadă, și-a definit stilul artistic, axându-se pe teme sociale, portretizând cu empatie și realism viața țăranilor, muncitorilor, evreilor și romilor, dar și condițiile precare din armata română.
Temele majore din pictura sa
Opera lui Octav Băncilă s-a concentrat pe patru teme principale, care au revoluționat pictura românească:
- Proletariatul – scene din viața muncitorilor, marcate de sărăcie și exploatare.
- Țărănimea – greutățile și revoltele țărănești, mai ales în seria „1907”.
- Lumea evreiască – surprinderea comunității evreiești, într-o perioadă de discriminare.
- Comunitatea romă – marginalizarea romilor, redată în mod realist și empatic.
La acestea se adaugă și tematica militară, prin care artistul a evidențiat starea precară a armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea.
„Pictorul răscoalelor de la 1907”
Octav Băncilă a devenit cunoscut drept „Pictorul răscoalelor”, datorită modului în care a ilustrat revolta țărănească din 1907, când țăranii s-au ridicat împotriva moșierilor și au fost reprimați violent de autorități. Lucrări precum „Înainte de 1907”, „Execuția”, „1907”, „Țărani răsculați” surprind suferința și lupta celor asupriți, condamnând nedreptatea socială.
Diversitatea artistică: portrete, peisaje și naturi statice
Pe lângă temele sociale, Octav Băncilă a realizat numeroase portrete, peisaje și naturi moarte, printre cele mai cunoscute lucrări numărându-se:
- Portrete: „Țiganca” (1914), „Autoportret”, „Țărancă din Moldova”.
- Peisaje: „Gura Holdiei” (1912), „Peisaj din Bucovina”.
- Natură statică: compoziții cu flori și obiecte cotidiene.
De-a lungul carierei sale, Băncilă a realizat peste 1500 de lucrări, devenind unul dintre cei mai prolifici artiști ai vremii sale.
Un pictor cu o puternică viziune socială
Octav Băncilă nu a fost doar un pictor, ci și un activist social. Influențat de sora sa, Sofia Nădejde, militantă socialistă, și de cercurile intelectuale din Iași, artistul a susținut drepturile muncitorilor și țăranilor. A fost membru al Partidului Socialist și a luptat prin arta sa pentru dreptate socială.
În anii 1930, a devenit profesor la Școala de Arte Frumoase din Iași, unde a format generații de artiști.
Ultimii ani și moștenirea artistică
Băncilă s-a stins din viață pe 3 aprilie 1944, la vârsta de 72 de ani, suferind de edem pulmonar. După moartea sa, operele sale au fost expuse în Paris, Budapesta și Moscova, fiind recunoscute pe plan internațional.
Astăzi, lucrările sale sunt expuse în muzee și colecții private, fiind extrem de apreciate în lumea artei. Octav Băncilă rămâne un simbol al realismului social românesc, un artist care a transformat pictura într-un manifest pentru dreptate.
