Salomeea, fiica Irodiadei, este cunoscută pentru cererea și primirea capului Sfântului Ioan Botezătorul pe o tipsie, ca răsplată promisă de Irod după ce aceasta a dansat pentru el. Această cerere, făcută la îndemnul mamei sale, a marcat un moment crucial în istorie. Dar ce s-a întâmplat cu Salomeea după acest act?
După moartea fratelui său, Filip, Irod s-a căsătorit cu Irodiada, fosta soție a acestuia, în ciuda faptului că acest lucru era împotriva legii. Sfântul Ioan Botezătorul l-a mustrat public pe Irod pentru acest gest, iar în urma acestei critici, Irod l-a aruncat pe Ioan în temniță, dar nu l-a omorât imediat, recunoscând că era un om drept și temându-se de reacția poporului, așa cum consemnează Evanghelistul Matei. Irodiada, însă, nutrea dorința de a-l elimina pe Ioan cu orice preț.
Cu ocazia aniversării sale, Irod a organizat un mare ospăț, adunând laolaltă boierii, voievozii și căpeteniile Galileei. În timpul acestui ospăț, Salomeea a dansat și a captat atenția tuturor. Urmând sfatul mamei sale, ea i-a cerut lui Irod capul Sfântului Ioan Botezătorul. Irod, deși ezitant, a respectat jurământul de a-i oferi orice va cere și a trimis un călău să-l execute pe Ioan, aducându-i capul pe tipsie, pe care Salomeea l-a înmânat apoi mamei sale. Irodiada, furioasă, a înțepat limba profetului cu un ac, pentru a-l pedepsi și după moarte, și a ordonat ca capul să fie îngropat separat de trup, temându-se ca nu cumva profetul să învie.
După acest episod, Irod și-a continuat domnia până când a fost atacat de regele arab Aretas, care căuta răzbunare pentru umilirea fiicei sale, prima soție a lui Irod. După ce a fost învins, Irod a fost trimis în exil împreună cu Irodiada și Salomeea, mai întâi în Galia, apoi în Spania.
Într-o iarnă, în timp ce se aflau în exil în orașul Ilerda (astăzi Lleida), Salomeea a încercat să traverseze râul Segre pe gheață. La un moment dat, gheața s-a spart, iar Salomeea a căzut în apă până la gât. Gheața care s-a format în jurul gâtului ei a forțat-o să se rotească disperată, într-un dans care amintea de cel făcut odinioară la curtea lui Irod. În ciuda eforturilor sale de a se elibera, gheața s-a strâns atât de tare încât i-a retezat capul, lăsându-i trupul să fie dus de curentul râului. Capul ei a fost găsit și adus lui Irod și Irodiadei pe o tipsie, într-o scenă ce amintea de soarta Sfântului Ioan Botezătorul, însă de data aceasta nu prin sabie, ci prin gheață.
Astfel, pentru păcatele comise, dreapta judecată a lui Dumnezeu a căzut asupra lui Irod, Irodiadei și Salomeei, chiar în timpul vieții lor pământești, conform cuvintelor: „Căci toți cei ce ridică sabia, de sabie vor pieri.”