O anchetă amplă coordonată de Parchetul din orașul italian Foggia a scos la lumină un mecanism fraudulos complex prin care fonduri publice în valoare de aproximativ 1,4 milioane de euro au fost obținute ilegal din sistemul de protecție socială italian. Schema se baza pe crearea unor identități fictive atribuite unor femei românce inexistente, în numele cărora au fost depuse cereri pentru acordarea alocației universale pentru copii, un sprijin financiar acordat de stat familiilor cu minori în întreținere.
Potrivit anchetatorilor, în total au fost identificate 59 de identități false, fiecare prezentată ca aparținând unei femei de naționalitate română, despre care documentele indicau că ar avea cinci sau șase copii în întreținere. Aceste informații au fost utilizate pentru a solicita prestația socială cunoscută în Italia sub numele de „assegno unico universale”, o alocație lunară acordată de Institutul Național de Securitate Socială (INPS).
Investigația a început după ce filiala INPS din Andria a sesizat o serie de nereguli în cererile depuse, în special prin numărul neobișnuit de mare de familii numeroase și prin repetarea unor tipare administrative suspecte. În urma verificărilor, anchetatorii au descoperit că femeile respective nu existau în realitate, iar identitățile lor fuseseră create artificial pentru a obține ilegal bani din bugetul public.
Schema frauduloasă ar fi implicat patru persoane din zona Foggia, împotriva cărora Tribunalul a emis un decret de sechestru preventiv de urgență pentru recuperarea prejudiciului estimat la 1,4 milioane de euro. Operațiunea a fost pusă în aplicare de Garda Financiară italiană, care a blocat conturi bancare, bunuri și alte active considerate a proveni din activități ilegale.
Ancheta a scos la iveală existența unei colaborări interne care a permis crearea identităților false. Un angajat al serviciului de evidență a populației („anagrafe”) din cadrul unei primării ar fi generat reședințe fictive și documente de identitate false, fără existența unor cereri reale și fără verificările impuse de lege. Acest lucru a permis introducerea identităților inexistente în registrele oficiale.
În paralel, un angajat al unui centru de asistență fiscală (CAF) din Foggia ar fi depus cererile către INPS, folosind aceste identități fabricate și prezentând situații familiale fictive, cu mai mulți copii, pentru a maximiza suma obținută. În medie, fiecare identitate fictivă genera o alocație lunară de aproximativ 2.300 de euro, ceea ce a permis acumularea rapidă a unui prejudiciu semnificativ.
Pentru a completa mecanismul, suspecții au deschis 59 de carduri PostePay, fiecare asociat uneia dintre identitățile false. Pe aceste carduri erau virate sumele aprobate de INPS, iar ulterior banii erau retrași de la bancomate. În timpul acestor operațiuni, anchetatorii au reușit să identifice și ceilalți membri ai rețelei, surprinși în timp ce efectuau retrageri de numerar.
Verificările au indicat că datele personale și fotografiile utilizate pentru crearea identităților ar fi fost generate artificial, cel mai probabil cu ajutorul unor instrumente digitale avansate, inclusiv tehnologii bazate pe inteligență artificială. Aceste identități fictive au fost completate și cu contracte de muncă false, înregistrate la două firme agricole din Cerignola, pentru a crea aparența îndeplinirii condițiilor legale necesare obținerii alocațiilor.
În urma probelor adunate, Parchetul din Foggia îi acuză pe cei patru suspecți de înșelăciune agravată în dauna statului, iar angajatul serviciului de evidență a populației este cercetat și pentru fals intelectual în acte publice, infracțiune care presupune introducerea de informații false în documente oficiale.
Judecătorul pentru investigații preliminare a dispus sechestrarea preventivă a bunurilor și conturilor suspecților, în vederea recuperării integrale a prejudiciului. Operațiunea Gărzii Financiare a dus la confiscarea a 10 imobile, un autoturism, sume de bani în numerar, 92 de conturi bancare, obiecte din aur și alte bunuri de valoare, considerate de procurori ca fiind obținute din activitatea ilegală.
Autoritățile italiene subliniază că această operațiune face parte dintr-o strategie mai amplă de combatere a fraudelor în domeniul prestațiilor sociale. Astfel de scheme, avertizează anchetatorii, nu doar că produc pierderi semnificative bugetului public, dar afectează și încrederea în sistemul de asistență socială, deturnând resursele destinate persoanelor care au cu adevărat dreptul la aceste ajutoare.
Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu exclud descoperirea altor persoane implicate sau extinderea cercetărilor asupra unor eventuale rețele similare.
