Aglaia Eminovici, sora mai mică a poetului Mihai Eminescu, a rămas în umbra ilustrului său frate, dar viața sa extraordinară, plină de talent artistic și drame personale, ar putea inspira oricând un scenariu de film.
Renumită pentru frumusețea și inteligența sa, Aglaia a influențat figuri precum Ciprian Porumbescu și Teodor Flondor și a impresionat personalități marcante ale vremii, precum Titu Maiorescu. În ciuda unei vieți pline de strălucire artistică, destinul Aglaiei a fost presărat cu tragedii, aliniindu-se blestemului care părea să urmărească familia Eminovici.
Aglaia Eminovici: frumusețe și talent de excepție
Născută pe 7 mai 1852, Aglaia a fost a optulea copil al căminarului Gheorghe Eminovici și al Ralucăi Iurașcu. Crescută într-un mediu care valoriza educația și arta, Aglaia a fost preferata părinților săi, în special a mamei, datorită frumuseții și inteligenței sale. Despre copilăria ei se cunosc puține detalii, dar o descriere a lui George Călinescu oferă o imagine sugestivă: „Adolescentă, bucălată și grațioasă. Mai târziu, însă, liniile se aspresc și se usucă. Era conștientă de frumusețea ei, dar foarte solitară.”
Aglaia a primit o educație aleasă, care a pus în evidență talentul său pentru muzică. Era o pianistă de excepție, apreciată în cercurile intelectuale din Botoșani, Suceava și Cernăuți. Pasionată și de teatru, visa să devină actriță și mergea frecvent cu fratele său Mihai la spectacole de teatru și muzică. Deși familia nu își permitea să-i finanțeze studiile universitare, Aglaia și-a continuat lecțiile de canto, câștigând admirația celor din jur.
O muziciană remarcabilă în cercuri influente
În perioada 1869-1871, Aglaia frecventa cercurile muzicale și culturale din Cernăuți, unde l-a cunoscut pe Ciprian Porumbescu. Impresionat de talentul ei, compozitorul a fost influențat de prezența sa artistică. Un alt muzician important, Teodor Flondor, se spune că a fost inspirat de Aglaia să compună o serenadă pe versurile poeziei lui Mihai Eminescu, „Somnoroase păsărele”.
Aglaia a devenit membră a societății muzicale „Armonia” și susținea frecvent concerte la pian, uneori alături de fratele său Mihai. Relația dintre cei doi era specială, consolidată de pasiunea comună pentru artă și cultură.
Căsătorită din interes la o vârstă fragedă
La doar 18 ani, Aglaia s-a căsătorit cu Ioan Drogli, un profesor și intelectual din Suceava, mai în vârstă cu 20 de ani decât ea. „Fusese măritată de tânără, la vreo 18 ani (7 ianuarie 1871), cu Ioan Drogli, profesor la școala normală de învățători, care între 1875 și 1882, fiind inspector districtual pentru județele Suceava și Câmpulung, locuia la Suceava. Cu Drogli, Aglae a avut doi băieți, Ioan și George.”, a precizat George Călinescu.
Cu toate acestea, căsnicia nu i-a oprit elanul artistic. Tânăra doamnă Drogli a continuat să susțină concerte și să participe la spectacole de teatru amator. Printre cele mai notabile momente ale carierei sale teatrale se numără interpretarea din piesa „Florin și Florica” de Vasile Alecsandri, unde a atras atenția lui Titu Maiorescu, care se presupune că a dezvoltat o admirație platonică pentru ea.
Aglaia și Ioan Drogli au avut doi fii, Ioan și George, însă viața lor liniștită a fost curmată de tragedii.
Blestemul familiei Eminovici
În 1887, Ioan Drogli a murit, lăsând-o pe Aglaia văduvă la doar 35 de ani, cu doi copii și resurse financiare limitate. În 1890, ea s-a recăsătorit din interes cu căpitanul austriac Heinrich Gareiss von Döllizsturm, trecând la catolicism.
Drama din viața Aglaiei a continuat, fiul său George suferind de probleme de sănătate care l-au condamnat la o viață petrecută în sanatorii. Aglaia însăși a fost afectată de boala Basedow-Graves, care i-a provocat suferință fizică și emoțională.
Aglaia Eminovici s-a stins din viață în 1900, la doar un an după moartea fraților săi, Mihai și Harieta, fiind înmormântată în Cernăuți.
O viață demnă de o poveste
Aglaia Eminovici a fost o personalitate remarcabilă a epocii sale, care a lăsat o amprentă asupra muzicii și teatrului românesc. În ciuda talentului și inteligenței sale, destinul ei a fost marcat de tragedii, reflectând parcursul dificil al întregii familii Eminovici. Povestea Aglaiei rămâne un exemplu al complexității vieții în acea perioadă și o sursă de inspirație pentru istoricii și pasionații de cultură.
