O uriașă rețea care furniza documente de identitate false unor ruși, ucraineni și moldoveni a fost descoperită de procurorii români. Funcționari din două primării din Botoșani sunt acuzați că erau mână în mână cu indivizi care identificau case nelocuite, fie pentru că proprietarii erau morți, fie plecați din țară și, cu ajutorul angajaților statului, făceau acte de identitate străinilor. Cel puțin 10 mii de cetățeni de alte naționalități locuiau, pe hârtie, într-un sat aflat la granița județelor Botoșani și Suceava.
Percheziții de amploare și primele descoperiri
Procurorii Parchetului General au declanșat o serie de percheziții în județul Botoșani, inclusiv în comunele Bucecea și Vârfu Câmpului. Una dintre descoperirile notabile este o locuință unde figurau fictiv peste 6.000 de persoane, aspect cunoscut și de autoritățile locale. În urma acțiunilor, 20 de suspecți au fost aduși la audieri în Iași.
Primarul Angel Ghiorghiu a declarat că anchetatorii au ridicat documente din birourile funcționarilor publici, inclusiv liste electorale și acte din mai multe perioade. Aceste probe sunt esențiale pentru a înțelege amploarea și modul de operare al rețelei.
Modul de operare și profiturile obținute
Funcționarii implicați în rețea primeau între 50 și 100 de euro pentru fiecare carte de identitate emisă ilegal. Înainte de eliberarea documentelor, solicitanților li se alocau domicilii fictive, fie la adrese abandonate, fie fără acordul proprietarilor reali. În unele cazuri, proprietarii acceptau să „îi ia în spațiu” în schimbul unei sume de aproximativ 150 de euro.
Solicitanții, majoritatea ucraineni, moldoveni și ruși, pretindeau că au redobândit cetățenia română, dar există suspiciuni că multe dintre actele prezentate erau falsificate. Prețul unei cărți de identitate românești pe piața neagră ajungea până la 450 de euro.
Legături și implicații internaționale
Anchetatorii suspectează că printre cei care au obținut ilegal documente românești s-ar afla și cetățeni ruși care, sub pretextul că sunt urmași ai românilor, ar putea fi agenți sub acoperire. Această posibilitate generează îngrijorări majore privind securitatea națională și internațională, într-un context geopolitic sensibil, mai ales după invazia Ucrainei de către Federația Rusă.
Acuzații grave și consecințe
Funcționarii publici și complicii lor sunt cercetați pentru o gamă largă de infracțiuni, printre care:
- Luare și dare de mită;
- Trafic și cumpărare de influență;
- Falsificarea înscrisurilor oficiale;
- Corupție în formă continuată.
Acest caz scoate în evidență o problemă gravă privind vulnerabilitățile sistemului de evidență a populației din România și necesitatea unor măsuri stricte pentru prevenirea unor astfel de abuzuri în viitor.
Impactul asupra comunității
Scandalul a atras atenția asupra necesității unei mai bune monitorizări a activităților funcționarilor publici. Autoritățile locale și centrale sunt acum sub presiunea de a revizui procedurile și de a consolida mecanismele de control, pentru a preveni repetarea unor astfel de situații care subminează încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
