De curând Sinodul al Bisericii Ortodoxe Române a decis canonizarea a 16 sfinți români, printre ei, la loc de cinste părinții Cleopa Ilie și Paisie Olaru de la Mănăstirea Sihăstria, Dumitru Stăniloaie și Arsenie Boca. Părintele Cleopa Ilie a fost unul dintre marii duhovnici ai Moldovei, dedicându-și viața rugăciunii și pocăinței, ajutând pe alții să dobândească harul divin. Patriarhul Daniel l-a numit „dar al lui Dumnezeu pentru poporul român”.
Nașterea și Copilăria
Părintele Cleopa Ilie s-a născut pe 10 aprilie 1912, în satul Sulița, județul Botoșani, într-o familie numeroasă și credincioasă. Al cincilea dintre cei zece copii ai lui Alexandru și Ana Ilie, a fost botezat cu numele Constantin.
Educația și Ucenicia
După ce a terminat școala primară în satul natal, a ucenicit trei ani alături de schimonahul Paisie Olaru, pustnic la Schitul Cozancea. În decembrie 1929, împreună cu fratele său Vasile, a intrat în obștea Schitului Sihăstria, unde au fost primiți oficial pe 12 decembrie, ziua Sfântului Ierarh Spiridon, un sfânt pentru care Părintele Cleopa avea o evlavie deosebită. Pe 2 august 1937, a fost tuns în monahism, primind numele Cleopa.
Viața Monahală la Sihăstria
Timp de 12 ani, Părintele Cleopa a slujit ca păstor la Mănăstirea Sihăstria, perioadă pe care o considera „școala de călugărie și teologie”. A citit intens și a meditat asupra creației divine, formându-se astfel ca viitor duhovnic.
Conducerea și Ascensiunea în Rang
În 1942, din cauza stării de sănătate precare a starețului Ioanichie Moroi, a fost numit egumen interimar, iar în 1945 a fost hirotonit ieromonah de către episcopul Galaction Cordun. În 1947, Schitul Sihăstria a fost ridicat la rang de mănăstire, iar Cleopa a devenit arhimandrit, cu aprobarea Patriarhului Nicodim.
Persecuțiile și Retragerile
În 1948, din cauza prigoanei comuniste, Părintele Cleopa s-a retras în munți pentru șase luni. A fost numit stareț al Mănăstirii Slatina în 1949, unde a întemeiat o obște de peste 80 de călugări. Urmărit din nou de Securitate, s-a refugiat în Munții Stânișoarei alături de ieromonahul Arsenie Papacioc.
Întoarcerea și Perioada de Pustnicie
La cererea Patriarhului Justinian Marina, a revenit la Mănăstirea Slatina în 1954 și, ulterior, la Sihăstria în 1956. Aici a pustnicit timp de cinci ani înainte de a se întoarce ca duhovnic al obștei în 1964, unde a slujit și povățuit timp de 34 de ani.
Ultimii Ani și Moștenirea Spirituală
Pe 6 august 1987, a devenit nașul de călugărie al Patriarhului Daniel. Părintele Cleopa a trecut la cele veșnice pe 2 decembrie 1998. În memoria sa, Arhiepiscopia Sucevei a început construirea Mănăstirii Pogorârea Sfântului Duh la Vadu Negrilesei.
Tezaurul Spiritual Lăsat de Părintele Cleopa
Părintele Cleopa a lăsat în urmă numeroși ucenici și scrieri duhovnicești pline de înțelepciune. A fost recunoscut pentru simplitatea și profunzimea sa, faimoase fiind remarcile sale precum „Mânca-v-ar Raiul” și „Răb-dare, răb-dare, răb-dare”. Modestia sa era evidentă în felul în care se referea la sine: „De ce ați venit la un putregai de moșneag?”
Proiectul Canonizării
Părintele Cleopa Ilie este printre preoții și călugării persecutați de regimul comunist propuși pentru canonizare din 2025. El rămâne un model de sfințenie și dedicare, iar scrierile sale continuă să inspire credincioșii din întreaga Ortodoxie. Cărțile despre viața și învățăturile sale au fost traduse în zece limbi, păstrând vie amintirea unui mare duhovnic al României.
