În apropierea orașului Darabani, județul Botoșani, un căutător de comori cu detector de metale a descoperit recent un artfact istoric care a uimit specialiștii: un vas îngropat la mică adâncime, ascuns sub pământ timp de aproape două milenii.
Conținutul vasului depășește orice așteptare. Sub capacul de argint au stat ascunse peste 570 de monede romane din argint, șase brățări dacice masive, două inele, o cataramă, o fibulă și o piesă din bronz folosită cândva pentru înhămarea cailor.
Consiliul Județean Botoșani a anunțat descoperirea joi, pe pagina sa de Facebook, calificând-o drept o „descoperire arheologică de excepție”. Piesele au fost predate autorităților competente, urmând să fie expertizate și apoi clasate în patrimoniul național.
Evaluările preliminare arată că brățările aparțin culturii dacice, datând din perioada cuprinsă între secolul I î.Hr. și secolul III d.Hr.
Directorul Muzeului Județean Botoșani, Aurel Melniciuc, a explicat pentru Agerpres semnificația descoperirii. Patru dintre cele șase brățări sunt, în opinia sa, de origine dacică indiscutabilă. Monedele provin parte din perioada imperială, parte din cea republicană a Romei.
„Este un tezaur destul de important”, a subliniat Melniciuc. Specialistul a precizat că, deși în ultimele două secole pe teritoriul României au mai fost descoperite circa 100 de tezaure asemănătoare, niciunul nu adună atâtea brățări dacice într-un singur loc.
Două dintre monede atrag atenția în mod special: provin din spațiul sud-european, traco-egeean, sunt împodobite cu capete de șerpi și sunt, după aprecierea specialiștilor de la Botoșani, cele mai vechi piese ale întregului ansamblu.
Brățările dacice masive — adevărate bijuterii de prestigiu ale aristocrației geto-dace — au devenit, în ultimii ani, simbol al patrimoniului arheologic românesc pe scena internațională. Faptul că la Darabani au ieșit la suprafață șase astfel de piese deodată face descoperirea cu atât mai însemnată.
