Ioana Ramona Bruynseels a reacționat public după publicarea rezultatelor PISA 2025, printr-un mesaj care a fost preluat și distribuit intens în mediul online. Nu pentru cifre — acelea erau deja publice — ci pentru felul în care le-a tradus în viața de zi cu zi a unui părinte.
„Să fim foarte limpezi ce înseamnă asta: copilul stă 12 ani în școală, iese cu diplomă, și nu poate citi un contract de muncă. Nu poate calcula o dobândă. Nu poate înțelege o factură. Nu poate verifica dacă cineva îl m
Fraza încheie un mesaj publicat de Ioana Ramona Bruynseels după apariția rezultatelor PISA 2025 și a devenit, în câteva ore, cea mai distribuită parte a textului. Nu pentru cifre — acelea erau deja publice — ci pentru felul în care le-a tradus în viața de zi cu zi a unui părinte.
„Să fim foarte limpezi ce înseamnă asta: copilul stă 12 ani în școală, iese cu diplomă, și nu poate citi un contract de muncă. Nu poate calcula o dobândă. Nu poate înțelege o factură. Nu poate verifica dacă cineva îl minte”, a scris aceasta.
„Nu stagnăm. Coborâm.”
Datele publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că 52% dintre elevii români de 15 ani se află sub nivelul minim de competență la matematică, 48% la citire și 46% la științe. La un capitol evaluat pentru prima dată — rezolvarea de probleme cu instrumente digitale — procentul se apropie de 60%.
„38,5% dintre copiii noștri sunt analfabeți funcțional la toate trei materiile deodată. Cu 5,3 puncte mai mult decât acum trei ani. Deci nu stagnăm. Coborâm”, a punctat ea.
România rămâne pe locul al treilea de la coadă în Uniunea Europeană și este depășită, în acest studiu, de Albania și Muntenegru — un detaliu pe care Bruynseels îl menționează fără comentarii suplimentare, lăsând cifra să vorbească singură.
„Nu e un eșec al copiilor. Nici al profesorilor.”
Partea din mesaj care a generat cele mai multe reacții este cea în care refuză explicit explicațiile comode.
„Ăsta nu e un eșec al copiilor. Nici al profesorilor, care lucrează în școli fără gaz, cu manuale schimbate la fiecare ministru”, a scris ea.
Bruynseels vorbește, în schimb, despre lipsa de continuitate a sistemului — șapte miniștri ai Educației într-un deceniu, priorități care se schimbă la fiecare mandat și o școală tratată, spune ea, „ca pe o cheltuială, nu ca pe o investiție”. Este exact diagnosticul pe care specialiștii în educație îl repetă de ani buni: reformele care se anulează reciproc nu produc o prăbușire spectaculoasă, ci o alunecare lentă, de câteva puncte procentuale la fiecare evaluare.
„Nu e mister. Sunt consecințe.”
Mesajul continuă cu efectele care se văd deja, la câțiva ani distanță de sala de clasă: „Ne mirăm că tinerii pleacă. Ne mirăm că nu avem forță de muncă calificată. Ne mirăm că oamenii cred orice li se spune. Nu e mister. Sunt consecințe.”
Analfabetismul funcțional nu rămâne o problemă de școală. Devine forță de muncă necalificată, plecări definitive, vulnerabilitate în fața contractelor abuzive și a dezinformării.
Context
Studiul PISA este realizat o dată la trei ani de OCDE și evaluează, în 91 de state și teritorii, nu volumul de informație memorată, ci capacitatea elevilor de 15 ani de a folosi ce au învățat în situații reale. Următoarea ediție va arăta dacă România a schimbat direcția — sau dacă a continuat, încă trei ani, pe aceeași pantă.
inte”, a scris aceasta.
„Nu stagnăm. Coborâm.”
Bruynseels pornește de la datele publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică: 52% dintre elevii români de 15 ani se află sub nivelul minim de competență la matematică, 48% la citire, 46% la științe. La un capitol evaluat pentru prima dată — rezolvarea de probleme cu instrumente digitale — procentul se apropie de 60%.
„38,5% dintre copiii noștri sunt analfabeți funcțional la toate trei materiile deodată. Cu 5,3 puncte mai mult decât acum trei ani. Deci nu stagnăm. Coborâm”, a punctat ea.
România rămâne pe locul al treilea de la coadă în Uniunea Europeană și este depășită, în acest studiu, de Albania și Muntenegru — un detaliu pe care Bruynseels îl menționează fără comentarii suplimentare, lăsând cifra să vorbească singură.
„Nu e un eșec al copiilor. Nici al profesorilor.”
Partea din mesaj care a generat cele mai multe reacții este cea în care refuză explicit explicațiile comode.
„Ăsta nu e un eșec al copiilor. Nici al profesorilor, care lucrează în școli fără gaz, cu manuale schimbate la fiecare ministru”, a scris ea.
Bruynseels vorbește, în schimb, despre lipsa de continuitate a sistemului — șapte miniștri ai Educației într-un deceniu, priorități care se schimbă la fiecare mandat și o școală tratată, spune ea, „ca pe o cheltuială, nu ca pe o investiție”.
Este exact diagnosticul pe care specialiștii în educație îl repetă de ani buni: reformele care se anulează reciproc nu produc o prăbușire spectaculoasă, ci o alunecare lentă, de câteva puncte procentuale la fiecare evaluare.
„Nu e mister. Sunt consecințe.”
Mesajul continuă cu ceea ce Bruynseels descrie drept efectele care se văd deja, la câțiva ani distanță de sala de clasă: „Ne mirăm că tinerii pleacă. Ne mirăm că nu avem forță de muncă calificată. Ne mirăm că oamenii cred orice li se spune. Nu e mister. Sunt consecințe.”
Analfabetismul funcțional nu rămâne o problemă de școală. Devine forță de muncă necalificată, plecări definitive, vulnerabilitate în fața contractelor abuzive și a dezinformării.
Postarea se încheie cu fraza care a fost cel mai des citată și redistribuită:
„O țară care nu-și învață copiii să citească, să-și respecte tradițiile și să-și apere identitatea nu are cum să-și scrie singură viitorul. Îl va scrie altcineva pentru ea.”
Vezi mai jos postarea video:
Context
Studiul PISA este realizat o dată la trei ani de OCDE și evaluează, în 91 de state și teritorii, nu volumul de informație memorată, ci capacitatea elevilor de 15 ani de a folosi ce au învățat în situații reale. Următoarea ediție va arăta dacă România a schimbat direcția — sau dacă a continuat, încă trei ani, pe aceeași pantă.
